Întârziată, nu stopată, Zona Euro se recuperează după un ‘lockdown light’

Cu toate acestea, nu vă așteptați să vedeți o reluare a ceea ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020: există diferențe importante fata de primul val de restrictii din  Europa. Vestea bună mai întâi: impactul asupra activității economice pe termen scurt se va dovedi mai slab.. Ne așteptăm ca restrictiile din noiembrie să fie responsabile de 30-60% din vulnerabilitatea economică  aZona Euro în comparație cu șocul din aprilie, deoarece i) măsurile sunt mai specifice, afectând în principal cheltuielile sociale (30-45% din consumul privat) și mai puțin restrictive (școlile și întreprinderile neesențiale sunt menținute deschise în majoritatea țărilor), ceea ce ar trebui să susțină activitatea de producție și cea de construcții și astfel să reducă șocul de la aprilie cu 5 puncte procentuale[1]; companiile au câștigat experiență în adaptarea la restricțiile dure (în principal, lucrând mai mult cu soluții digitale); iii) sectoarele cele mai afectate nu s-au întors încă la nivelul de activitate dinaintea crizei, iar asta ne face sa credem că noi restricții vor declanșa o scădere mai puțin accentuată și iv) se asteapta o performanta mai buna a comerțului exteriorri decât în primăvară, China jucând rolul unei ancore de stabilitate.

Vestea mai putin bună este că avântul de redresare după cea de-a doua redeschidere este posibil să fie mai redus, chiar și atunci când ne gândim la efecte mai slabe ale restricțiilor. În primul rând, guvernele sunt mai puțin susceptibile în a ușura restricțiile în același mod în care au facut-o în lunile de vară, încercând să învețe din greșelile care au dus la această a doua perioadă de restricții majore.  În special, ne așteptăm ca regulile stricte privind interacțiunile sociale să rămână în vigoare pentru a reduce riscul unei recidive sanitare, si drept urmare  o recesiune de trei ori mai puternica, în timp ce țările au nevoie de mai mult timp pentru a stabili sisteme adecvate de urmărire, localizare și izolare. Între timp, este posibil ca unele activități economice să nu repornească (de exemplu, întâlnirile și evenimentele mai mari dar și călătoriile) până când nu este disponibil un vaccin și / sau teste mai rapide. În consecință, creșterea PIB-ului din primul trimestru pare pregatita să dezamageasca la doar + 1,9% (trimestru la trimestru).

Ne așteptăm ca relaxarea restricțiilor din Europa să intre într-un nou capitol doar în al doilea trimestru al anului 2021, pe masura ce capacitățile adecvate din sectorul sănătății vor permite acest lucru. În același timp, vremea mai calda din preajma Paștelui ar putea păstra sub control  rata de înmulțire a cazurilor Covid-19 și ar putea da un imbold cheltuielilor sociale pentru activități în aer liber. Cu toate acestea, nivelul ridicat de incertitudine economică pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la un posibil al treilea val de restrictii și, la rândul său, o recesiune de trei ori mai pronuntata, , vor continua să treneze asupra ritmului de redresare, in timp ce companiile și gospodăriile tin cu atentie de excesul economisit din precauție. Abia în a doua jumătate a lui 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin eficient, urmand să fie lansat înainte de sfârșitul anului, va oferi avântul necesar recuperării economice, prin reducerea nivelului dealtfel ridicat de incertitudine. Cu toate acestea, întrucât campania de vaccinare poate dura câteva luni, impactul schimbării anotimpurilor asupra răspândirii virusului poate necesita  o reinstaurare temporara a restricțiilor începând din septembrie 2021.

În ansamblu, ne așteptăm ca al doilea val de restrictii să întârzie, dar să nu stopeze recuperarea în 2021, PIB-ul Zonei Euro urmând să aibă o recuperare moderată, în jur de + 4,1%, față de + 4,8% cat este asteptat pentru sfârșitul lunii septembrie 2020. Prin urmare, o revenire completă la activitatea normală nu este de asteptat înainte de 2022, în timp ce pentru Zona Euro în ansamblu, nivelurile PIB dinainte de criză vor fi atinse numai la trecerea dintre anii2022/23. Chiar și atunci, riscul de impact pe termen lung asupra economiei a crescut din cauza inmultirii insolvențelor, a șomajului mai mare și a presiunii crescute asupra sectorului bancar.

Pentru ca scenariul nostru de bază să se mențină, factorii de decizie politică vor trebui să-și actualizeze rapid răspunsul la situația de criză, cu o viziune catre susținerea încrederii sectorului privat, evitând o recesiune „triplă” și limitând pagubele irecuperabile asupra economiei. În acest context, sănătatea este pe primul loc. Fără o capacitate adecvată de urmărire, localizare și izolare a cazurilor Covid-19, al doilea val de restrictii va ramâne ineficient. Între timp, din punct de vedere fiscal, măsurile minime care vizează limitarea daunelor pe termen lung asupra economiei - adică schemele de munca cu program redus  și garanțiile guvernamentale pentru credite - trebuie extinse rapid atât timp cât restricțiile privind activitatea economică rămân în vigoare. În timp ce guvernele naționale sunt cele care pot da direcția în acest sens, inițiativele UE care acționează ca a doua linie de apărare prin extinderea plaselor de siguranță naționale - mai presus de toate programul SURE (“Suport pentru gestionarea riscurilor legate de somaj in starea de urgenta” - Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency), precum și fondul paneuropean de garantare pentru împrumuturi corporative al Băncii Europene de Investiții - câștigă importanță și ar trebui să fie completate în funcție de necesități. Mai mult, obstacolele din calea punerii în aplicare a fondului de recuperare al UE trebuie abordate urgent pentru a evita un impact întârziat sau redus. Nu în ultimul rând, Banca Centrală Europeană va trebui să continue să sprijine expansiunea fiscală a guvernelor Zonei Euro, recalibrându-și strategia politică la următoarea reuniune din decembrie. Ne așteptăm să vedem o creștere de 500 de miliarde de euro a programului său de relaxare cantitativă pentru 2021, pentru a menține controlul asupra costurilor de refinanțare pentru guverne, precum și pentru sectorul privat. Puterea suplimentară derivată din această acțiune ar trebui să fie mai mult decât suficientă pentru a absorbi întreaga emisiune netă de obligațiuni suverane, estimatasa ajungae la 400 miliarde EUR. În plus, este probabil ca BCE să  imbunatateasca condițiile privind finantarile pe termen lung TLTRO-III (Targeted Longer-Term Refinancing Operations)  și ar putea relaxa și alți indicatori de reglementare bancară pentru a oferi mai mult spațiu de respiro băncilor.

Va fi evitată o criză la scară largă privind fluxul de numerar al întreprinderilor, grație măsurilor de suport fiscal și sprijinului continuu al lichidității, dar recesiunea de doua ori mai propuntata ar trebui să slăbească și mai mult încrederea întreprinderilor. Ponderea IMM-urilor care au o marjă EBITDA negativă, adică a celor mai preduspuse la un risc de criză a fluxurilor de numerar, este estimată la 15-20% în patru cele mai mari economii din Zona Euro și ponderea IMM-urilor zombi - cele cu niveluri ridicate ale datoriei, cu rentabilitate scăzută și rate scăzute alecapitalurilor proprii - se situează între 8-10%. În Q2, în timpul primului val de restrictii, companiile franceze par să fi pierdut cel mai mult din punct de vedere al profitabilității (-4,0 puncte procentuale la 25,5%), în ciuda unui sprijin fiscal puternic fără precedent. Cu toate acestea, in situatia unei recesiuni duble,  efectele asupra încrederii s-ar putea dovedi mai periculoase, încurajând companiile să acopere problemele de cash flow cu datorii suplimentare într-un mediu în care creșterea cifrei de afaceri în sectoarele cele mai afectate nu este de așteptat să revină la nivelurile dinaintea crizei mai devreme de 2023.

În primul rând, ne-am putea aștepta la o intensificare usoara a curbelor randamentului suveran, mai mult în SUA decât în Uniunea Economica și Monetară, în tandem cu creșterea rapidă a deficitului public și a ratelor de indatorare. Într-un context politic conflictual, piețele pot deveni ingrijorate de sustenabilitatea datoriilor. Deși sunt gata să extindă în continuare relaxările cantitative, băncile centrale vor dori să subvenționeze indirect băncile comerciale, care în prezent își extind rapid deținerile de obligațiuni de stat.

În al doilea rând, în ceea ce privește valoarea actiunilor supraevaluările sunt mai îngrijorătoare în SUA și în piețele emergente decât în Europa, deoarece oferă o amortizare slaba in cazul unor rezultate nefavorabile.. Potrivit IBES (Institutional Broker's Estimate System), prognozele de creștere pentru câștigurile operaționale pe termen lung din SUA și piețele emergente se situează în prezent la + 16% și, respectiv, la + 19%. Același lucru se poate spune despre prognoza de creștere pe termen scurt a indicelui S&P 500 EPS, care este de + 24,5% pentru 2021 și + 16,8% pentru 2022. Așteptările pe termen lung sunt mai rezonabile în Europa (+ 6,2%) dar așteptările pe termen scurt prezintă același tipar optimist ca în SUA: + 39% în 2021 și + 17% în 2022. Da, acțiunile europene nu sunt la fel de supraevaluate ca cele din SUA, dar corelațiile dintre aceste clase de active sar la niveluri ridicate atunci când acțiunile din SUA nu performeaza conform așteptărilor. Supraevaluarea acțiunilor din SUA este o sabie a lui Damocles asupra acțiunilor europene și, de asemenea, un factornegativ pentru Dolarul American: după ce a luat parte la raliul de acțiuni al SUA, va participa la corectarea sa.

În al treilea rând, îngrijorările noastre cu privire la obligațiunile corporative au crescut, în special pentru segmentul  celor cu randament ridicat, deoarece împrumuturile către întreprinderi insolvabile nu fac parte din fișa postului băncilor centrale. Obligațiunile corporative au atras o cantitate mare de capital nou incepand din martie, ca urmare a anunțurilor de politică ale băncilor centrale în favoarea obligațiunilor de tip “investment grade” (și a îngerilorcazuti [1] în SUA, cu posibilitatea ca BCE intre în joc chiar în decembrie). Cu toate acestea, în special în UEM, ar fi o greșeală să presupunem că banca centrală poate susține orice fel de obligațiuni corporative, indiferent de bonitatea acestora. Trezoreriile naționale vor trebui să facă această treabă, sperăm, dar nu neapărat în timp util. Prin urmare, diferentialele de dobanda -“spread-urile” de la limita inferioara a spectrului de credit se vor lărgi. În piețele emergente, chiar dacă perspectivea de creștere pe termen lung este mai atractiva decât în piețele dezvoltate, o prognoză de creștere pe termen lung a câștigurilor operaționale de + 19% oferă o protecție redusă în cazul unor rezultate adverse. Datorită deprecierii valutare din trecut, obligațiunile în monedă locală oferă o anumită valoare, dar cu prețul unei volatilități ridicate. În pofida unor corecții recente, obligațiunile în valută sunt încă prea scumpe.

Statele membre ale UE din Europa Centrală și de Est (CEE) au cunoscut un prim val foarte ușor de infecții cu Covid-19 în primăvara anului 2020, datorită măsurilor de izolare precoce și stricte. Cu toate acestea, după o relaxare semnificativă a restrictiilor în timpul verii, majoritatea țărilor din regiune se confruntă acum cu un al doilea val de infecții foarte puternic. Drept urmare, au fost implementate noi blocaje, stricte: Cehia, care se confruntă cu cel mai puternic val doi de infecții din toată Europa, precum și Polonia au impus până acum cele mai stricte măsuri, în timp ce Ungaria, Slovacia și Bulgaria aplică așa-numitele restrictii parțiale sau ușoare; România aplică o abordare mai regională. Cu toate acestea, este posibil ca ultimele patru țări să își consolideze măsurile în cazul în care numărul de noi cazuri Covid-19 va continua să crească.

Ca urmare a ultimelor evoluții, am revizuit prognozele noastre de creștere a PIB-ului pentru regiune. Costul economic global al celui de-al doilea val de restrictii este de așteptat să fie mai mic decât în ​​timpul primăverii. Principalul motiv este că măsurile sunt mai vizate și, prin urmare, afectează în cea mai mare parte numai sectoarele de servicii „Covid-19-vulnerabile” (de exemplu, comerț, transporturi, hoteluri și restaurante, educație, asistență socială, activități de agrement și sport), în timp ce sectoarele industriale, construcția și agricultura cu greu vor fi afectate de data aceasta. Costul economic al celui de-al doilea val de restrictii variază, de asemenea, în funcție de țări, în funcție de mărimea sectoarelor de serviciile afectate, de strictețea restrictiilor, de dependența de export, de situația sanitară, de marja (rămasă) a politicii fiscale a guvernelor și de încredere în răspunsurile politice. În general, ne așteptăm la recesiuni duble ca dimensiune în regiune (după T2 2020, contracții trimestriale ale PIB-ului reînnoite în T4), reveniri mai moderate în T1 2021 decât în ​​T3 2020, urmate de o consolidare în T2 2021. În H2 2021, creșterea ar trebui oarecum moderată din nou deoarece măsurile de izolare ar trebui menținute mai stricte față de anul precedent pentru a evita un al treilea val de infecții și blocaje. Tabelul de mai jos prezintă noile noastre prognoze trimestriale și de creștere pe întregul an pentru Europa Centrală și de Est. Creșterea anuală pentru 2020 pentru întreaga regiune a fost revizuită la -5,2% de la -6,0% în septembrie - revizuirea ascendentă se datorează creșterii semnificativ mai bune decât așteptate în T3, care compensează mai mult decât contracția așteptată în T4. Totuși, acesta din urmă implică un puternic efect de bază negativ pentru 2021, astfel încât creșterea pentru tot anul viitor a fost revizuită în scădere cu -1,1 puncte de bază la + 3,5%.

Pentru Germania, cererea chineză ca „stâlp al stabilității” se va dovedi din ce în ce mai importantă în lunile următoare, pe masura ce partenerii comerciali cheie întăresc restricțiile Covid-19 pentru a lupta cu al doilea val de virus. În Germania, PIB-ul a crescut cu + 8,2% )trimestru la trimestru) în Q3, rata anuală revenind de la -11,3% la -4,3%. După anunțarea unui blocaj de patru săptămâni în noiembrie pentru a salva Crăciunul, ne așteptăm acum la o contracție de -3% (trimestru la trimestru) pentru Q4 2020 (-7% luna/luna în noiembrie - aproximativ 50% din șocul din aprilie), urmată de o revenire relativ silențioasă de + 1% în primul trimestru al anului 2021, deoarece restricțiile de distanțare socială vor rămâne ridicate până de Paște anul viitor. Avântul venit dinspre China este un factor suplimentar care a ajutat Germania să iasa mai repede si intr-o postura mai bunadin șocul Covid-19 față de colegii săi europeni. La urma urmei, aproximativ jumătate din exporturile UE-27 către China provin din Germania. Întrucât perspectivele de export germane sunt vor fi afectate în contextul dublei scăderi a Zonei Euro în Q4, cererea la export oarecum mai rezistenta din partea Chinei  aduce o rază de lumină în tot acest scenariu. De fapt, din primii 10 parteneri comerciali ai Germaniei, China se remarcă ca fiind singura țară de la  care ne așteptăm sa se evite o înăsprire pronunțată a restricțiilor Covid-19. Per ansamblu, PIB-ul german pare să se contracte cu -6,2% în 2020 față de -6% preconizat anterior, urmat de o redresare mai silentioasa în 2021 de + 2,4% față de + 3,5% anterior. În consecință, ne așteptăm ca economia germană să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de criză abia la sfârșitul anului 2022.

În Franța, redresarea economică peste asteptari din Q3 (+ 18,2% trimestrial) ar trebui să fie de scurtă durată, pe masura ce economia va aluneca într-o  recesiune de doua ori mai adanca în Q4. PIB-ul francez si-a revenit cu + 18,2% în Q3, determinat de puternice efecte de baza post criza dar și de consumul robust din timpul verii. Cu toate acestea, odată cu creșterea ratelor de infecție in septembrie, atât consumul cât și încrederea consumatorilor s-au deteriorat. Eșecul măsurilor de izolare parțială, menite sa reducarăspândirea explozivă a virusului, a dus la reinstaurarea restrictiilor nationaledin noiembrie. Franța implementează o versiune mai ușoară a carantinei din martie-aprilie, o treime din economie fiind pusă pe pauză timp de cel puțin patru săptămâni. Ne așteptăm la o scadere mai puțin semnificativa a activității economice (-16% comparativ cu nivelurile dinaintea crizei) de această dată în comparație cu perioada anterioară de restrictii (-30%). Cu toate acestea, având în vedere capacitatea saturata a spitalelor din majoritatea orașelor, ne așteptăm ca starea de carantina la nivel nationalsă fie prelungită în decembrie (cel puțin încă două săptămâni) și să fie ridicată doar parțial (cu mentinerea starii de urgenta) în timpul sarbatorilor de sfârșit de an. În general, ne așteptăm ca PIB-ul să scadă cu -7,1% (T4 2020 comparativ cu T4 2019), aducând contracția anuală în 2020 la -10% (de la -9,8% preconizată anterior). Al doilea val al pandemiei își va pune amprenta asupra economiei, provocând pierderi semnificative de activitate în sectoarele deja slăbite (turism, industria hoteliera si de recreere, transport și comerț cu amănuntul). Au fost restabilite măsuri importante de scutire fiscală. În noiembrie, guvernul francez a anunțat un pachet suplimentar de sprijin de 20 miliarde EUR (1% din PIB) prin reluarea schemei  de ajutor partial de șomaj  și a Fondului de Solidaritate. Acesta constituie al patrulea amendament la legea financiară din 2020 și va duce deficitul fiscal la -11,3% din PIB în 2020 (în creștere de la -10,2%). În 2021, ne așteptăm ca măsurile sanitare stricte să rămână în vigoare în ianuarie și februarie, înainte de a fi relaxate progresiv începând cu luna martie. Astfel, preconizam o revenire moderată a activității:+ 3,4% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020. Se așteaptă ca cererea internă să revină odată cu redeschiderea progresivă a economiei în trimestrul II 2021 (+ 3,6% trimestru la trimestru). Sub impulsul pachetului de stimuli de 100 miliarde EUR și al cresterii încrederii după începerea campaniei de vaccinare, ne așteptăm la o redresare robustă în a doua jumătate a anului 2021.

În Italia, lipsa  unei politici fiscale puternice va afecta probabil performanța  creșterii la trecerea dintre anii 2020/21. Datele preliminare privind PIB-ul în Q3 pentru Italia arată o revenire puternică de + 16,1% de la un trimestru la altul, determinată de consumul privat dar și de cererea externă sustinuta. Acest lucru se reflectă în producția industrială robustă, care, datorită poziției tarii în lanțul economic global, este acum aproape de nivelurile dinaintea crizei. Cu toate acestea, cazurile de infectare au crescut de la mijlocul lunii octombrie. În timp ce dinamica rămâne mai slabă decât în Franța sau Spania, unele măsuri restrictive au fost reintroduse, cu orientate către baruri și restaurante (orele de deschidere reduse), precum și catre activitățile de agrement și culturale (complet închise). Dar există diferențe majore între regiuni, măsurile din zona de nord fiind mai aproape de restrictiile ușoare din Germania. Aceasta înseamnă că sectoarele de retail și industrial rămân pe deplin funcționale. Cu toate acestea, o contracție a PIB-ului în Q4 este aproape sigură. În plus față de efectul măsurilor de distantare, avantul industrial este posibil sa slabeasca si sub influentareducerii stocurilor. Ne așteptăm ca activitatea economică să scadă cu -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, iar recuperarea să fie stopata in primele luni ale anului 2021, deoarece vedem riscul unui deficit de stimulenti fiscali, , în ciuda mai multor anunțuri in acest plan (guvernul italian a aprobat pachet suplimentar de măsuri compensatorii în valoare de 5,4 miliarde EUR, care combină subvenții, amânări / anulări fiscale și prelungirea schemei de muncă cu program redus  până în ianuarie 2021). Mai exact, mai multe măsuri de sprijin pentru gospodării și întreprinderi ar putea să se încheie la sfârșitul anului. Mai mult, măsurile din planul național de redresare (150 miliarde EUR conform proiectului Ministerului Dezvoltării Economice) sunt în principal orientate catre lantul de aprovizionare și au termene de livrare mai lungi, ceea ce va permite cu greu o implementare rapidă. Toate acestea ne-au determinat sa revizuim previziunile de creștere a PIB-ului. Chiar și cu o scădere de -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, ne așteptăm la o contractie  a PIB-ul real cu -9,0% în 2020 (-10,1% anterior). În același timp, avand in vedere mostenirea nefasta a trimestrului IV, trebuie să ne ajustăm prognoza de creștere a PIB si pentru 2021 la + 3,8% (anterior + 4,1%).

Spania rămâne alaturi de colegii săi europeni în ceea ce privește răspunsul sanitar și fiscal. Creșterea PIB-ului din Q3 a fost, de asemenea, peste asteptari, dar activitatea a fost încă cu -9,1% sub nivelurile dinaintea crizei. De data aceasta, noile restrictii sau altfel spus “confinamiento” ar trebui să fie, de asemenea, „ușoare” pentru economia spaniolă (închiderea serviciilor neesențiale, dar continuarea activitatii de construcții, a producției și a educației) și, prin urmare, mai puțin dăunătoare: estimăm că șocul lunar ar putea fi la 40% din cel înregistrat în aprilie, adică activitatea se va desfășura la aproape 86% din nivelul lunii octombrie. Prin urmare, cu un blocaj de o săptămână în centrele economice ale țării, PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ -2% (trimestru la trimestru) în Q4. Cu toate acestea, este probabil ca guvernul să anunțe in plus în următoarele zile sau săptămâni, o carantina de o luna la nivel national, având în vedere că numarul de cazuri noi a continuat să atingă noi recorduri în ultima săptămână. Acest lucru ne conduce la revizuirea prognozei noastre anterioare privind PIB-ul pentru Q4, de la -1,3%  la -5,5% (trimestru la trimestru). În luna Decembrie se va observa o redresare dar în Q1 2021 masurile vor rămâne mai stricte decât după primul “confinamiento” , ceea ce va duce la o creștere slabă de + 1% comparativ cu Q1 2020. . Statutul de întârziat al Spaniei în Zona Euro ar trebui confirmat: după o contracție de - 12,1% în 2020, ne așteptăm la o recuperare de doar + 4% în 2021 din cauza șomajului ridicat, a activității turistice încă foarte reduse și a incertitudinii în jurul adoptării și implementării stimulului de 72 miliarde EUR. Activitatea economică reală la sfarsitul anului 2021 ar rămâne cu - 8% sub nivelurile dinaintea crizei..

În Marea Britanie, Brexit-ul va acționa probabil ca un obstacol în recuperarea post-lockdown. Costul celui de-al doilea val de restrictii este așteptat să crească până la o treime din cel anterior. Cheltuielile sociale, afectate în primul rând de măsurile de distantare, reprezintă 48% din PIB. Prin urmare, contabilizând două treimi din impactul carantinei anterioare din aprilie și o redresare limitată în restul economiei, prognozăm evolutia PIB-ului astfel:aproximativ -9% (luna la luna) în noiembrie urmata de o revenire usoara în decembrie ( + 2% luna la luna) dacă va fi posibilă o redeschidere temporara în preajma Crăciunului. În general, ne așteptăm ca PIB-ul în Q4 să scadă între –5% și –6% (trimestru la trimestru). Au fost reactivate măsuri de sustinere fiscală similare cu cele din martie (schemă de ajutor de somaj temporar, amânări de rambursare a impozitelor și ratelor la creditele ipotecare, scheme cu garantie de stat), care ar trebui să adauge în jur de 1,5-2puncte procentuale din PIB la datoria publică. Cu toate acestea, măsurile de scutire fiscală, împreună cu achiziții suplimentare de relaxare cantitativă în valoare de 100 miliarde GBP până la sfârșitul anului (echivalentul a 5% din PIB) vor juca un rol extrem de stabilizator și vor ține sub control riscurile de solvabilitate. Scenariul nostru de bază (un acord de ultimă oră cu UE) a câștigat teren in mod considerabil în ultimele două săptămâni, în special pe măsură ce situația sanitară s-a agravat în toată Europa. Pe fondul masurilor de restrictie generalizate (mai ușoare) din Europa, o prelungire tehnică (scurtă) a perioadei de tranziție va evita probabil blocajele la frontiera cauzate de implementarea formalitatilor vamale la data ieșirii din UE. Prin urmare, este de asteptat ca Brexit să taie2,5puncte procentuale din redresarea post-carantina din Q2 (la 4,5% trimestru la trimestru). În ansamblu, ne așteptăm la o creștere a PIB-ului de + 2-2,5% în 2021, deoarece costul Brexitului nu ar fi pe deplin compensat de stimulentul fiscal așteptat (în jur de 3% până la 4% din PIB, concentrat în principal pe cheltuielile cu infrastructura și reducerea taxelor pe bunurile de consum pentru a reduce povara prețurilor la import mai mari după Brexit).

Ce putem învăța din gestionarea altor valuri de Covid-19 din alte țări? Mai multe economii din Asia-Pacific au trecut deja și au controlat al doilea val de infecții cu Covid-19. În Vietnam, Australia și Hong Kong, măsuri mai stricte de izolare au fost puse în aplicare rapid după ce au izbucnit (în iunie-iulie). Vârfurile focarelor au fost atinse între una și două luni de la începerea lor, iar o relaxare treptată a măsurilor de izolare a început doar o lună mai târziu. În special în Australia, în statul Victoria, epicentrul celui de-al doilea focar, a fost instituit un blocaj îndelungat de aproape patru luni. Reducerea restricțiilor a început doar când numărul de noi infecții zilnice a scăzut la aproape 0. În Coreea de Sud, strictețea măsurilor de izolare nu s-a schimbat prea mult în al doilea val de infecții, iar strategia de izolare s-a bazat în principal pe urmărirea și izolarea riguroasă a contactelor. Măsurile sanitare mai stricte au fost completate de inițiative politice de sprijinire a economiei. În Australia, de exemplu, schema de subvenții salariale a fost prelungită cu șase luni când a izbucnit al doilea val de infecții (mărind dimensiunea programului de la 3,3% la 6,2% din PIB). Conform analizei noastre, restricțiile care sunt puse în aplicare în prezent în Europa vin mai târziu în comparație cu experiența din Asia-Pacific. Vârfurile focarelor actuale din Europa ar putea fi astfel mai ridicate și mai târziu decât în Asia-Pacific.