Alfabetizare financiară și de risc: reziliența în timpul pandemiei

Euler Hermes împreuna cu Qualetrics, companie de management al experienței, au realizat în perioada 28 septembrie – 21 octombrie 2020 un sondaj privind impactul pandemiei Covid-19 asupra deciziilor economice precum și unele percepții ale riscului, pe un eșantion reprezentativ de 1000 de persoane din Austria, Franța, Germania, Italia, Spania, Elveția și SUA.

Pandemia Covid-19 este cea mai recentă dintr-o serie de crize care a punctat primele două decenii ale secolului XXI. Cu toate acestea, este diferită de celelalte începând mai degrabă în economia reală decât în sectorul financiar. De această dată guvernele au depus mari eforturi pentru a reduce la minim impactul economic al restricțiilor prin măsuri ca expansiunea politicii monetare, reducerea temporară a datoriilor, intervenții specifice, extinderea programelor existente, subvenții salariale și scutiri temporare de impozite.

Mai mult de 55% dintre respondenți au declarat că pandemia este evenimentul cu cel mai mare impact din viața lor. Diferențele dintre țări reflectă în principal profunzimea crizei sanitare și economice. Cel mai înalt nivel de rezistență îl are Germania unde, doar 20% dintre persoanele intervievate au raportat venituri mai mici din cauza pandemiei. Cu toate acestea, există două aspecte comune în toate țările: femeile și generația millennials au fost afectați în mod disproporționat de această criză. 37,8% dintre mileniali și 27,2% dintre cei care nu fac parte din această generație au fost nevoiti să facă față veniturilor mai mici. Decalajul de gen este la fel de mare: 32,7 % dintre respondenții de sex feminin au văzut o scădere semnificativă a veniturilor lor față de 27,1% dintre respondenții de sex masculin.

Cunoștiințele financiare reprezintă motivul pentru care un segment al populației este mai capabil să facă față șocului în comparație cu alt segment. Cu toate acestea, rezultatele arată că nivelul cunoștiințelor financiare este extrem de scăzut. În general, doar 28,5% din respondenți sunt familiarizați cu termenii economici. Și mai alarmantă este diferența de gen în materie de alfabetizare financiară în toate țările: 36,4% dintre bărbați sunt alfabetizați financiar, comparativ cu 20,7% dintre femei. Acest lucru explică de ce impactul financiar este mai mare asupra femeilor. Nivelul de cunoaștere a riscurilor este, de asemenea, foarte scăzut (22,8%), iar diferența de gen este omniprezentă (9,6 puncte procentuale). Aversitatea mai mare la risc în rândul femeilor respondente indică alți factori neobservabili, cum ar fi personalitatea sau așteptările de rol social. Cu toate acestea, o alfabetizare financiară ridicată pare să ducă la decizii de investiții mai bine informate în perioade de dobânzi reale negative.

Ce înseamnă acest lucru pentru factorii de decizie politică și pentru industria financiară?

Mediul de investiții a fost o provocare chiar înainte ca pandemia Covid-19 să lovească economiile și piețele. De atunci totul a devenit mai dificil. Fără cunoștințe solide, multe gospodării au adoptat decizii financiare greșite, cu consecințe devastatoare pentru viitorul bunăstării financiare. De aceea, educația financiară trebuie să fie inclusă în curriculum școlilor.

Să privim cu atenție ce se întâmplă în gospodării

În SUA, abordarea politică pentru stabilitatea gospodăriilor este structural diferită seamănând mai mult cu un program de transfer de numerar ad-hoc decât cu o măsură a statului.

Pandemia Covid-19 a mărit, de asemenea, diviziunile preexistente între țări, femeile fiind în medie mai afectate decât bărbații. Unele statistici consolidează acest rezultat deoarece femeile reprezintă mai mult de 85% din personalul de asistență medicală, 50% din medici și, în general, 70% din lucrătorii din sectoarele sociale și de sănătate la nivel global, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Mai mult, acestea sunt reprezentate în mod disproporționat în industria ospitalității și a serviciilor, care au fost afectate cel mai tare în timpul restricțiilor. În cazul în care locurile de muncă ocupate de femei sunt expuse riscului, independența lor financiară și rolul pe care îl au în gospodărie va avea de suferit. Diferențele de răspuns sunt uluitoare. Chiar dacă eșantionul acoperă țări cu venituri foarte mari, niciuna nu poate pretinde că are egalitate de gen. Diviziunea, în ceea ce privește impactul Covid-19, nu este atât de mare în țări precum Austria și Elveția. Cel mai mare decalaj se observă în SUA (Figura 2).

Venitul impactat de Covid-19

Nu este surprinzător că pierderile din venit au fost distribuite inegal în eșantion. În medie, 30% din totalul respondenților au înregistrat o pierderi, în timp ce doar 4,4% au afirmat că veniturile lor au crescut în timpul pandemiei. Țările care au avut cel mai mare nivel de pierdere au fost cele care au avut cele mai stricte restricții, precum și cele cu o pondere mai mare a turismului în PIB. În Spania, 38,6% dintre intervievați au declarat că au venituri mai mici din cauza pandemiei, în timp ce în Italia 37,8% au declarat acest lucru. În Franța, cifra scade la 31,9%, iar Elveția și SUA urmează cu 29,2% și respectiv 27,8%. Austria și Germania au raportat cel mai mic procent de respondenți cu venituri scăzute la 24,9% și, respectiv, 20,0% (Figura 3). În ceea ce privește evoluția acestora, doar 3,5% și respectiv 2,7% dintre respondenții din Franța și Spania au raportat o creștere a veniturilor. Cu toate acestea, în Elveția 4,4% au văzut o evoluție. În SUA, datorită programului ”Plata cu impact economic” 10,2% au observat o creștere a venitului.

În cadrul acestui program, gospodăriile au primit sume cuprinse între 1.200 USD și 2.400 USD în funcție de impozit, stare civilă și de numărul de persoane din locuință. Limita pentru primirea ajutorului a fost de 150.000 USD venituri anuale pe gospodărie (fără copii). Trezoreria americană a efectuat 159 de milioane de plăți, injectând peste 2672 miliarde USD în economie.

Figura 4 relevă din nou diferențe destul de uriașe între mileniali și alte generații în dezavantajul celor dintâi. Mai mulți tineri ai generației Y au raportat un impact negativ asupra veniturilor decât restul respondenților. Cea mai mare diferență a fost în Franța, unde 47,3% din mileniali au raportat o scădere a câștigurilor în comparație cu 26,2% din celelalte categorii de vârstă. În mod similar, în Italia, 49,4% din respondenții generației millennials au raportat pierderi, comparativ cu 34,3% din celelalte generații. În Germania, 27,7% dintre au spus că au un venit scăzut, comparativ cu 17,5%. În Spania, Elveția, SUA și Austria diferențele nu au fost semnificative. Cu toate acestea nu există doar o diviziune între generații. O discrepanță similară se poate observa și între sexe. Cele mai afectate au fost femeile din Spania, 43,9% dintre ele declarând că pandemia a avut un impact asupra veniturilor lor față de 32,8% dintre bărbați. În Franța, 38,8% dintre femei au raportat pierderi în timp ce doar 24,3% dintre bărbați au fost afectați. În Italia 40,7% dintre femei au declarat că pandemia le-a afectat câștigurile față de 34,7% dintre bărbați. În Germania, situația este destul de neutră din punct de vedere al genului, deoarece 19,1% dintre bărbați au declarat că veniturile au fost afectate fața de 20,7% dintre femei. Cu toate acestea Austria este singura țară din eșantion care a avut un procent mai mare de bărbați afectați (26,4%) decât femei (23,3%). Un factor ar putea fi, în mod tradițional, ponderea ridicată a chelnerilor bărbați în industria ospitalității austriece.

De ce sunt preocupați de consum factorii de decizie politică?

Consumul gospodăriilor reprezintă de obicei aproximativ 60% din PIB-ul țărilor. Prin urmare, dacă banii pentru bunuri și servicii sunt cheltuiți sau nu reprezintă un bun indicator care arată dacă intră într-o recuperare susținută sau rămân blocați în dificultăți, necesitând în unele cazuri intervenții politice. Pandemia a tras frâiele asupra cheltuielilor cu serviciile distanțarea socială permițând funcționarea restaurantelor la capacitate limitată. Întrebați de modul în care pandemia le-a afectat consumul, respondenții au avut opinii diferite în funcție de grupa de vârstă. Milenialii au văzut un impact mai mare asupra obiceiurilor de consum și un procent mai mic dintre aceștia au afirmat o schimbare de comportament mai mică. În Spania, generația Y a avut cea mai mare schimbare de comportament în termeni de consum (83,5% au înregistrat o schimbare majoră până la moderată a consumului din cauza Covid-19). Cea mai mare diferență de vârstă s-a observat în Germania, unde 61,2% dintre aceștia au raportat o schimbare semnificativă a consumului, în timp ce doar 43,7% alte grupe de vârstă au răspuns la fel. În Franța, diferența dintre grupele de vârstă a fost de 13 pp favorizând alte generații (61,5%). Singura țară în care diferențele de vârstă sunt nesemnificative este Elveția (generația Y: 52,5%, alte generații: 51,5%) (Figura 4).

Motivele unui consum redus

Există două motive diferite în spatele consumului mai mic într-o pandemie: primul, din necesitate, adică lipsa veniturilor, și al doilea din „lux”, adică lipsa oportunităților de consum. În ultimul caz, economiile „forțate” vor crește rata de economisire destul de dramatic. Respondenții care consumă mai puțin din veniturile lor, adică cei care raportează creșterea ratelor de economii, depășesc numărul celor care își consumă mai mult din venit cu o marjă largă. În Austria, 6.4% dintre respondenți au raportat că au consumat un procent mai mare din câștigurile lor, în timp ce puțin peste o treime (33,1%) au cheltuit mai puțin. În Germania, cifrele au fost de 7,0% față de un sfert din respondenți. În Elveția, o zecime a consumat mai mult din venituri în timpul pandemiei, în timp ce 28,1% au declarat că au redus cheltuielile. Pe scurt, pentru majoritatea respondenților din regiunea DACH (Germania, Austria, Elvetia), diminuarea câștigului nu este principala problemă, ci mai degrabă lipsa oportunităților de a-i cheltui.

Economii de prevenție

În medie, ratele de economisire a gospodăriilor au crescut masiv în timpul pandemiei. În timp ce o mare parte din aceste economii ar putea fi „forțate” unele economii sunt rezultatul deciziilor gospodăriilor de a încerca să amortizeze șocurile viitoare în mijlocul incertitudinii tot mai mari (economii „preventive”). 16% dintre respondenți susțin că comportamentul lor de economisire a rămas neschimbat, cu atât mai mult în Austria (20,0%) și Germania (20,8%) decât în alte țări (Figura 5).

În schimb, 21% din eșantion și-a sporit economiile preventive. În mod surprinzător, respondenții din SUA par să fie cei mai averși la risc. Ponderea acestora care se îndreaptă spre investiții mai sigure este de două ori mai mare decât în Europa, unde nu se observă suferințe majore ale populației care încearcă să se orienteze către active mai sigure. În același timp, în SUA (27,0%), Spania (28,9%) și Italia (28,1%) procentul respondenților care au intrat deja în economiile lor pentru a putea trăi de la o lună la alta este de departe cea mai mare. Dacă situația persistă, acest lucru se va transforma într-o tendință dramatică care ar putea duce la îndatorirea gospodăriilor pentru a face față cheltuielilor.

Cum a influențat pandemia interesul pentru investitii?

În principal, persoanele din eșantion au declarant că vor să păstreze aceeași acoperire pe care o aveau anterior. Cu toate acestea, țările care au suferit cel mai mult din cauza pandemiei au cel mai crescut nivel de interes în creșterea acoperirii asigurărilor: SUA (17,9%), Spania (15,5%), Franța (14,7%) și Italia (11,2%). Regiunea DACH arată cel mai scăzut interes pentru creșterea acoperirii (Austria: 7,3%, Germania: 7,7%, Elveția: 10,2%). Cu toate acestea, există o cantitate semnificativă de respondenți, în special în Italia (23,5%) și Franța (20,7%), care ar dori, de fapt, să scadă valoarea acoperirii de asigurare pe care o aveau înainte de pandemie.

În ceea ce privește investiția de capital toți au spus că își doresc să investească în acțiuni la fel de mult ca înainte de pandemie. Cu toate acestea, 25,8% dintre americani au manifestat un interes crescut de a intra pe piața de capital, întrucât companiile americane de tehnologie fintech își dezvoltă baza de membri (fani) și creează o experiență accesibilă și „gamificată” pentru tranzacționarea cotidiană a acțiunilor. În Europa, piața de valori nu a recuperat încă pierderile înregistrate în luna martie a acestui an. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că țările europene din eșantionul nostru prezintă mai puțin entuziasm în investițiile viitoare pentru acțiuni. Există o porțiune foarte mică din eșantion care ar dori să „atingă randamentul” pe care îl oferă în prezent piața de valori.

Alfabetizarea financiară

După mai bine de opt luni de la primul blocaj din cauza pandemiei Covid-19, multe gospodării se confruntă cu provocări financiare. În timp ce guvernele încearcă să amortizeze lovitura economică a restricțiilor Covid-19, ele sunt departe de a fi suficiente pentru a restabili nivelurile veniturilor din perioada precedent pandemiei. Cunoștiințele financiare reprezintă factorul principal care explică de ce un sector al populației este mai capabil să facă față șocului în comparație cu alte țări. Alfabetizarea financiară se traduce prin decizii financiare mai bune, care duc la un succes financiar mai mare. Decalajul de gen există și în cunoștințele financiare. Femeile sunt mai predispuse să fie analfabete din punct de vedere financiar, dar sunt și mai susceptibile de a fi angajate temporar și în condiții mai precare decât bărbații. Datele Institutului European pentru Egalitatea de Gen arată că aproximativ un sfert (26,5%) dintre femeile angajate din UE se află într-un loc de muncă precar, comparativ cu 15,1% dintre bărbați.

Se pare că în țări precum Germania și Elveția, cu un nivel mai ridicat de cunoștințe financiare (DEU: 31,8%; CHE: 31,2%), persoanele sunt mai bine pregătite să facă față unui șoc precum cel cauzat de această pandemie. Persoanele alfabetizate din punct de vedere financiar reușesc să economisească minimul recomandat și sunt predispuse să raporteze un nivel negativ mai scăzut al impactului economic în diferite domenii financiare (venituri, consum și economii). Factorii de decizie politică ar trebui să acorde o atenție sporită acțiunilor în educația financiară.

Risc sau randament

Toleranța la risc financiar este unul dintre cei mai importanți factori care afectează deciziile financiare. Există diferite aspecte de mediu și demografice determină toleranța la risc. În eșantionul prezentat, vârsta, sexul și țara de reședință au un impact asupra riscului. În general, femeile par să fie mai averse față de risc decât bărbații. Dar vârsta și țara de reședință par să aibă nu aibă nici o influență sistematică. În același timp, ne-am așteptat ca abilitățile de risc, să aibă un efect asupra toleranței la risc. 27,6% dintre toți respondenții sunt „alfabetizați în materie de risc”. Istoria se repeat și aici femeile fiind în continuare în urma bărbaților în ceea ce privește abilitatea lor de a întlege riscul. Decalajul din eșantion este de 9.6pp.

În SUA atât bărbații, cât și femeile rămân în urmă în ceea ce privește cunoștințele despre riscuri (bărbații 23,7%, femeile: 22,5%). Cele mai slabe rezultate în termeni de diferență de gen au fost în Franța (barbații: 32,8%, femeile: 25,9%) și Spania (barbații: 32,4%, femeile: 19,2%). Factorii de decizie politică din Spania ar trebui să acorde o atenție deosebită acestor lacune de gen. În Italia, femeile au o diferență de 9pp în ceea ce privește alfabetizarea riscurilor în comparație cu bărbații. Pe de altă parte, bărbații din Elveția prezintă un nivel la fel de scăzut al mediei riscului, dar se numără printre cei cu cel mai mare nivel de alfabetizare a riscului. Femeile din Germania sunt cele mai prudente (68,9%) între ele și bărbați existând un decalaj de 10,2 pp ceea ce ar putea reflecta un decalaj de competențe. Cu toate acestea, în comparație cu alte femei respondente, abilitățile de risc ale femeilor din Germania nu sunt deosebit de slabe. Relația risc-rentabilitate nu este singurul factor determinant al deciziilor financiare și de investiții.

Procesul de decizie este complicat, motiv pentru care respondenții cu niveluri mai ridicate de alfabetizare financiară aleg instrumente de investiții cu „randamente variabile”, cum ar fi titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni și fonduri mutuale), în timp ce subiecții cu alfabetizare financiară mai mică preferă instrumentele care au un anumit randament  (deși negativ) cum ar fi depozitele.

[1] Dotcom Bubble, GFC, Euro crisis, Brexit, Covid-19.

[2] Consumer Financial Protection Bureau (https://www.consumerfinance.gov/about-us/blog/guide-covid-19-economic-stimulus-checks/)